|
|
|
|
|
|
Manastirea Putna
-
Manastirea Putna este un lacas monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase si artistice rominesti. A fost supranumita "Ierusalimul Neamului Rominesc" (Mihai Eminescu).
Manastirea Putna se afla la 33 km de orasul Radauti, in nordul Moldovei si a fost un important centru cultural. Aici s-au copiat manuscrise si au fost realizate miniaturi pretioase. Lacasul detine un bogat muzeu manastiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult si icoane.
Potrivit vechilor cronici moldovenesti, zidirea Manastirii Putna, ctitorie a lui Stefan cel Mare (al carui mormint se afla aici), a inceput in anul 1466 si s-a terminat in 1469. Incinta, turnul de la intrare si fortificatiile au fost terminate in 1481. Biserica fiind devastata de ostile lui Timus Hmelnitki, lucrarile de recontruire au fost incepute de voievodul Gheorghe Stefan (1653 - 1658) in 1654 si terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija (1661 - 1665) , in 1662.
Manastirea Putna a fost restaurata in 1756 - 1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi in 1902, cind s-a refacut acoperisul dupa planurile arhitectului Romstörfer, si, mai recent, in perioada 1961 - 1975.
-
Manastirea Putna este un lacas monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase si artistice rominesti. A fost supranumita "Ierusalimul Neamului Rominesc" (Mihai Eminescu).
Manastirea Putna se afla la 33 km de orasul Radauti, in nordul Moldovei si a fost un important centru cultural. Aici s-au copiat manuscrise si au fost realizate miniaturi pretioase. Lacasul detine un bogat muzeu manastiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult si icoane.
Potrivit vechilor cronici moldovenesti, zidirea Manastirii Putna, ctitorie a lui Stefan cel Mare (al carui mormint se afla aici), a inceput in anul 1466 si s-a terminat in 1469. Incinta, turnul de la intrare si fortificatiile au fost terminate in 1481. Biserica fiind devastata de ostile lui Timus Hmelnitki, lucrarile de recontruire au fost incepute de voievodul Gheorghe Stefan (1653 - 1658) in 1654 si terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija (1661 - 1665) , in 1662.
Manastirea Putna a fost restaurata in 1756 - 1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi in 1902, cind s-a refacut acoperisul dupa planurile arhitectului Romstörfer, si, mai recent, in perioada 1961 - 1975.
Manastirea Sucevita
-
Manastirea Sucevita este situata la 18 km de Radauti (judetul Suceava). Exista o legenda care spune ca pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii. Documentar, Manastirea Sucevita este atestata la 1582, in vremea domnitorului Petru Schiopul.
Manastirea Sucevita a fost ctitorie comuna a familiilor Movilestilor (mari boieri, carturari si chiar domnitori ai Moldovei si Tarii Romanesti, sec. XVI-XVII). Construit in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, pastreaza planul si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis.
Nota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise (stalpi legati prin arcuri in acolada) plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord; prin excelenta "muntenesti", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca.
-
Manastirea Sucevita este situata la 18 km de Radauti (judetul Suceava). Exista o legenda care spune ca pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii. Documentar, Manastirea Sucevita este atestata la 1582, in vremea domnitorului Petru Schiopul.
Manastirea Sucevita a fost ctitorie comuna a familiilor Movilestilor (mari boieri, carturari si chiar domnitori ai Moldovei si Tarii Romanesti, sec. XVI-XVII). Construit in stilul arhitecturii moldovenesti - imbinare de elemente de arta bizantina si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, pastreaza planul si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis.
Nota aparte fac celelalte doua mici pridvoare deschise (stalpi legati prin arcuri in acolada) plasati mai tarziu pe laturile de sud si de nord; prin excelenta "muntenesti", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca.
|
|
|
|
|